marele canion
… vorba mamei Ioanei: “Grosse, Grosse” 
. e foarte greu de povestit in cuvinte sau chiar si in poze despre grandoarea canionului. experienta trebuie traita pe viu din pacate. ochiul reuseste sa vada diferentele de nivel, fiecare etaj de terase pana in fundul canionului dar sentimentul care-l ai privind acest spectacol de imagini, culori si dimensiuni e greu apoi de pus in cuvinte. pe cand pozele nu reusesc sa surprinda decat crampeie din canion, iar modul de vizualizare pe ecran sau hartie este plat, taind astfel din dimensiuni.
daca odata insa veti ajunge in marele canion, sa va rezervati un minim de 2 zile pt a vedea cat mai mult din el. ganditi-va ca poate veti ajunge doar odata in viata sa-l vedeti. am zis doua zile (multi au zis ca ajunge una) pentru ca in prima vrei sa fugi dintr-o parte in alta pt a vedea cat mai multe ipostaze, colturi, creneluri, terase sau culori. probabil tot in prima zi vrei sa stai sa prinzi apusul (si rasaritul merita la fel de mult) in canion, si merita. in a doua zi deja esti unpic obosit dar tot vrei sa cobori unpic in canion, sa vezi peretii nu doar de deasupra ci sa te bagi intre ei. totodata in a doua zi poti sa vizitezi mai pe indelete cateva din cladirile din satul turistic de langa marele canion (hoteluri, muzee, punte de observatie) si sa mai savurezi cate unpic din canion. noi cam asta am facut si ne-a placut foarte mult.
evident ca se poate sta si o luna in canion, se poate cobori pana jos, dormit la cort si apoi urcat iara sus. recomandarea de baza in cazul in care se coboara in canion e: nu coborati pana jos pentru a urca inapoi in aceeasi zi - diferentele de nivel (pana la 1800 m) si conditiile meteo (diferente de minim 10 grade intre sus si jos, plus mult soare si putina umbra) fac ca efortul necesar sa fie urias.
