ne-am trezit relativ ok dupa prima noapte la cort, chiar devreme as zice … pe la 7 parca. am mancat unpic si ne-am facut niste sandviciuri de drum pe care le-am completat in rucsaci cu 2 mere si multe batoane (cica) energizante cu nuci si alte prostii in ele. cum parcarea de la inceputul traseului nostru era deja plina (lumea incepe traseele devreme de tot pe aici) am urcat din nou la Bear Lake, cu masina de asta data - pe care am lasat-o in parcarea mare de acolo si am coborat inapoi cu autobuzul. traseul incepe tot cu o poteca lata care isi croieste incet drumul prin padure pana se intersecteaza cu ruta de la Bear Lake unde se lateste si mai tare. dar numai pana la cascada Alberta (punct de interes pt multii turisti ce vor doar sa-si dezmorteasca doar unpic oasele de atata stat in masina). de aici traseul devine mai stancos si urca tot mai abrupt pana intram pe o vale larga. pe o parte a vaii e un perete imens ce blocheaza valea pe care vom merge noi azi … Galcier Gorge, atentie nu e George 
. cica unul din cele mai populare trasee din parc, la bataie cu The Loch + Sky Pond (ruta noastra pt a 3-a zi). dupa ce trecem de jonctiunea cu celalalt traseu (Loch&Co) mai urcam unpic, depasim cateva grupuri si ajungem si noi la Mills Lake (~ lacul morilor, 3029m) primul obiectiv mare al zilei. aici stam unpic sa ne revenim si in timp ce rontaim unpic din traista ne uitam in sus pe la toate varfurile ce se vad. printre ele si Longs (4345m) cel mai inalt varf al parcului.
plecam mai departe si din cauza padurii nici nu observam lacul vecin - Jewel Lake (~ lacul bijuterie) - asa ca trecem pe langa el si ne afundam tot mai tare pe vale. credca bucata de dupa Mills Lake a fost cea mai grea a zilei. mers mult prin padure, urcusuri abrupte, bolovani mari, petece de zapada si o priveliste inchisa cumva de padure. infine, am iesit la liman chiar inainte de ultimul lac al zilei cand am dat de niste cascade mai mici plus un tobogan maricel cu apa. mai sus, o mica pestera creata de un paraias chiar pe sub o zona mare acoperita de zapada. nu mai urcam mult si ajungem la Black Lake (lacul negru, 3237m). aici ne cautam un loc bun de stat si de luat pranzul. in jur o gramada de pereti de stanca plus cateva varfuri (McHenry - 4062m, Arrowhead - 3775m, etc) si multe siroaie de apa ce cadeau de sus pana in lac. ce mai, eram unde ne doream de mult… numa sa nu sara pe noi ursul din spate, eram numa noi la lac si ne hodineam cu fata la lac si cu spatele spre munte.
daca tot era numai ora 12, cerul senin ca lacrima iar pe planul zilei figura si o eventuala urcare pana la Frozen Lake (lacul inghetat) pe o poteca neoficiala, am zis ca de ce nu. hai sa mai urcam si vedem noi unde ajungem. singurele probleme ce le aveam erau sa gasim ruta buna spre lac deoarece poteca nu era prea bine conturata/marcata, si sa nu se strice vremea sa trebuiasca sa o luam la vale urmariti de tunete si fulgere. am gasit usor urcusul de la Black Lake pana in urmatoarea caldare. aici ne-am intalnit cu un nene in varsta bine, dar care se vedea ca merge zilnic pe munte. el se intorcea de la alt lac din zona asta superioara. am povestit cu el unpic si ne-a confirmat ceea ce stiam despre cum sa ajungem la lac: chiar pe langa Spearhead (o stanca inalta sub forma de varf de sulita). in plus ne-a descris unpic zona, ce varfuri se vad, etc. pentru ca apoi sa aflam ca a fost de multe ori in Romania, inclusiv prin Cluj … ce mica e lumea.
deci cum ziceam, in teorie era simplu: aveam stanca in forma de varf de sulita ca si reper, nu trebuia decat sa ajungem cumva in spatele ei inspre vale. usor de zis, mult de urcat si de analizat zona pt a gasi ruta cea mai simpla si directa. astfel ca am inceput sa alternam saritul de pe un bolovan pe altul, mersul pe petece mari de zapada, luatul de repere, saritul peste paraiase, etc. totul avea insa o parte buna, privelistea era nemaipomenita, petecele de iarba erau colorate de multe flori de munte, crestele aproape, stancile uriase erau pretutindeni, iar cerul era albastru albastru … o minune. faptul ca eram parca singuri in toata caldarea imensa aducea un plus de efect. infine, dupa ce trecusem de multe locatii din care speram sa vedem deja lacul iar eu incepusem sa cred ca ceva e neregula si ca imediat ajungem in varful crestei, Ioana ma trage de manutza si zice ca unde ma tot duc in stanga. ca ea a vazut lacul la dreapta, hmm … eu nu-l zarisem. o luam la dreapta si ghici ce … uite lacul inghetat bocna, dupa cum ii spune si numele. eram pe undeva peste 3500m altitudine. malurile lacului erau inzapezite complet, iar pe luciul de apa ce se vedea plutea gheata. nu am coborat pana la el ci am ramas mai sus sa vedem totul mai bine pana luam o pauza cat de doua batoane cu nuci si alune.
stand deasupra lacului am tot auzit voci la un moment dat, plus niste strigate. ne-am tot uitat in jur pana ne-am dat seama ca toate provin de la niste cataratori care coborau de pe Spearhead (3832m), stanca noastra reper. am inceput si noi sa coboram inapoi cautand din nou ruta cea mai buna. evident ca nu am mers pe unde am si urcat, dar nu am deviat cu mult credca … am ajuns cu bine la Black Lake unde niste norisori ne-au (mai bine zis “m-au”) facut sa scurtam pauza planificata. nu erau nori amenintatori dar nu poti sti niciodata, plus ca din fundul vaii privelistea iti este blocata si nu vezi ce poate veni de dupa creasta. drumul inapoi a fost destul de obositor si suprinzator, foarte lung 
. oboseala se adunase probabil asa ca nu aveam decat sa ne conservam cat puteam si sa continuam sa mergem. la Jewel Lake, pe care l-am vazut de data asta, si la Mills Lake era acuma lume la pescuit, iar langa Mills Lake unde am stat unpic la odihna am admirat o veverita cum rontaia un sambure de ceva piersica aruncat de cineva la nici 3m de noi. in continuare coborarea a devenit tot mai obositoare asa ca ne-am ocupat timpul cu discutii despre impresiile create de americanii vazuti pe traseu . dupa vreo 8-9 ore de la start am ajuns inapoi la masina destul de rupti de oboseala si cu gandul doar la o mancare calda (ciorba de pui cu taietei si spaghetti cu carne - totul facut la primus) si un somn bun.
vezi toata galeria de poze »
va urma …
.
