geOrrge’s experiences

unza unza time

de ceva zile ma bate gandul sa incep o mica, cum sa-i zic, … shushana - si anume odata la 2 saptamani, daca se poate de miercuri pe joi, sa laud cate o melodie/trupa cu ajutorul unui videoclip de pe youtube sau altele la fel.

ca si deschidere a seriei am zis ca cel mai potrivit e ceva care sa prinda la public :) , un ritm ceva mai aparte si daca se poate si o poveste. asa a iesit unza unza time a celor din orchestra de nefumatori a lui emir custurica, asta dupa ce acum cateva saptamani urmaream pe blogul unei prietene ceva trupa de tigani din state parca, destul de interesanti.


… iata si pozele de pe rau

gata si pozele de la rau. chiar fain sa vaslesti pe rau, sa asculti linistea, sa mai vezi cate un peste inotand pe fundul apei … si sa mai asculti niste liniste.

http://george.trace.ro/impressum/album.php?id=60

cu pluta pe raul manusa

de mult am tot planuit o iesire numai in doi, sa inchiriem ceva cabanuta si sa lenevim tot week-endul fara nici un alt plan. cu greu ne-am decis ce sa inchiriem, timp in care am facut zeci de planuri de inchiriat cabanute pt craciun, rev’ unde sa mergem cu mai multa lume - am ales pana la urma un complex de cabanute care s-a dovedit f dragut (http://www.riversbendresort.com/). din start ni s-a spus ca nu se da adresa pana nu facem rezervare, pt ca ei vor sa pastreze locul cat mai izolat. am facut rezervarea si am primit instructiunile cum sa ajungem … cam complicate, da am zis ca vedem la fata locului si descoperim noi drumu bun, macar stiam sigur cum sa ajungem pana la aprox. 5 km de cabana. am plecat de vineri dupa masa sa ajungem pe lumina sa vedem bine drumu cu pricina, si bine am facut. zona aleasa era undeva in coltul de sud-est al statului oklahoma, pe undeva langa oraselul broken bow, iar cabanele se aflau chiar pe malul raului glover. zona s-a dovedit super faina, multaaa padure, delusoare, pariase cu apa, si laculete. drumul de final l-am nimerit destul de bine, iar dupa ce ne-am dat seama de anumite denumiri engleziste la anumite tipuri de poduri improvizate din garduri pt animale am stiut sigur ca mergeam bine si mai trebuia numa sa numaram podurile si intersectiile. chiar cu putin inainte de cabane am trecut un paraias cu un pod f ingust si facut la nivelul malulrilor, unde ioana s-a ras unpic ca ce mic paraias si ei i-o si facut pod :P .

am gasit cabanele si am mai avut numa de nimerit cabana noastra, ni s-a spus ca numa tre sa mergem la cabana noastra si sa ne instalam fara stres ca va fi deschisa. chiar asa a fost, numai cum erau toate deschise si nu la toate venise lumea, nu am nimerit chiar din prima locatia buna. ocazie numa buna de a vizita si altele ;) . pana la urma am gasit-o, doar scria si numaru 5 pe ea, si ne-am instalat rapid cu toate catrafusele inauntru … inclusiv mancare pt o saptmana. pe cand sa iesim la o plimbare in recunoastere observam ca un catel s-a postat deja paznic in usa de la terasa … a trebuit sa-l luam si pe el in recunoastere :P . ne-am plimbat pe un drumeag prin padure pana aproape s-a inoptat si ne-am intors numa bine pt a testa super dusul cu masaj cu care era dotata cabana. ce sa zic de cabana? era super aranjata, citisem undeva ca tipa ce detinea cabanele ar fi arhitecta si si-a facut damblaua cu casutele astea, si se vedea. pe langa asta eram in mijlocul salbaticiei aproape, la 5 km de sosea, si peste 25km de orice oras - numai noi si inca 4 casute aflate la marginea unei poieni si pe malul raului.

sambata a fost ziua de vaslit, fiecare cabana avea alocate 1-2 barci cu vasle, asa ca am profitat de ocazie si am explorat si raul dar numai pana am dat de zone de vad pe unde nu eram f siguri ca trecem in regula sau ca ne si mai putem intoarce asa ca am cartat o zona de vreo 1-2 km de rau pe care ne puteam plimba fara stresuri deloc … defapt aproape ca eram ca pe lac asa incet se misca raul. am vazut pana si un peste destul de mare aproape de un mal unde apa era mica si vedeam fundul. dar cel mai ok a fost plimbarea de seara pe rau, dupa o furtunitza ce a eliminat umezeala ridicata din aer astfel ca am stat pe rau pana a apus soarele.

duminica a venit insa potopul, a inceput sa ploua ff tare inca de pe la 5 noaptea si nu s-a oprit decat pe la 11-12, suficient cat raul sa se dubleze ca volum, toata zona sa fie plina de torente de ape si ce era mai nasol, acel podetz la nivel sa fie inundat complet. proprietarul tot facea drumuri cu camioneta lui si masura nivelul apei pe drum si ne-a zis ca daca nu mai ploua deloc in 3-4 ore avem sanse sa plecam :D . am asteptat incercand sa cautam un canal local unde sa zica daca va mai ploua mult, da ciuciu. aveam “cablu” in stil digi tv din romania si nu mergea nimic din cauza furtunii, doar pe la 10 a revenit semnalul dar tot degeaba. aveam sute de canale dar toate nelocale, iar singurul canal de meteo ce l-am gasit arata 2 minute de prognoze pt toata sua si apoi 10 de reclame. pana la urma s-a oprit si ploaia si am zis sa mergem sa vedem dezastrul, nu era prea mare totusi … pana am ajuns la acel pod insa. apa era inca de juma de metru peste el, dar din ce ne-a zis un nene ce locuia in zona cica apa ar fi fost cu 1-2m mai inalta dimineata. am primit insa asigurari ca in aprox o ora se va putea trece deja. pana am mancat si ne-am strans lucrurile deja toata lumea din zona plecase (dar toti erau cu camionete, numai noi cu masina mica) asa ca am purces si noi la drum, apa era inca peste pod dar mult mai ok, numa bine a venit si nenea cu cabanele si ne-a scos la sosea pe un alt drum pt ca cica si restul drumului cel stiam noi era cam spalat. odata ajunsi la asfalt inainte de a o lua spre acasa am facut un mic ocol sa vedem mai bine zona, sa vedem un lac imens (cam dublu decat cel de la belis, daca nu mai mare), sa ne plimbam printr-o padure la care nu i se mai vedea capatul si sa mai facem niste planuri pe bitze pt zona :)

pe trasee de munte la Pecos (NM)

in weekendul asta am avut parte de munte, padure, si stanci. am reusit sa gasim un loc unde sa fim numai noi si poteca … eventual si o caprioara sau de ce nu si niste gainusi salbatice :P . am gasit toate astea in Pecos Wilderness Area care e o parte din Santa Fe National Forrest si zau ca a fost ca in Romania la munte, chiar daca nu am avut vreme destula si frumoasa ca sa ajungem si undeva mai sus spre golul alpin. tot am urcat pana pe la 3100m, in timp ce traseele incepeau pe la 2500m. din cate am sesizat in state traseele nu sunt marcate cu semne colorate ca la noi, de regula marcajele sunt fub forma de stalpisori de lemn pe care se scrie ruta pe care esti sau in cazul intersectiilor de trasee se adauga si directiile pt fiecare, iar aceste marcaje sunt in special la inceput, la sfarsit si la intersectiile cu alte trasee daca exista, altfel nu prea vezi decat poteca si atata. cele doua trasee pe care am fost erau f bine intretinute si ce a fost interesant e ca la urcare nici nu simteai cum prinzi altitudine … e drept ca eram si doar cu rucsacei mici la noi, dar sa urci 400-600m in altitudine in 2-3 ore si sa nu simti nimic nu mi se pare normal parca.

am avut parte si de animale salbatice de observat, o caprioara am zarit-o la 10m de noi pe primul traseu iar in scurt timp dupa am auzit un fluuierat luuung si puternic care dupa spusele lui Edi (un roman care a fost si el cu noi) ar fi un cerb. pe al doilea traseu am zarit doua gainuse salbatice tot asa la nici 10m de noi, in rest peste tot am zarit chipmunks - niste veverite mai micute, dar si hummingbirds - niste pasari f mici care dau f rapid din aripi, cam ca si colibri. dormitul ni l-am aranjat la cortul personal, mai greu a fost sa deducem care sunt regulile pt campare … adica cu plata. unde am stat trebuia sa platim o taxa pt campare, sau parcare (dar daca si campai si parcai masina plateai doar una din ele). am ales unul din campinguri care am zis noi ca e cel mai aproape de traseele ce vrem sa le facem, era plin de oameni din zona veniti cu camionetele pline de gratare, undite si alte cele. culmea e ca toata lumea a respectat orarul de liniste indicat in zona … 10 pm - 7 am, desi putini erau veniti pt mers pe munte si mai mult la pescuit sau stat la picnic.

interesant a fost si drumul, in special prin statul New Mexico unde peisajul era unpic selenar cu pamant arid pe care crestea doar o iarba rara si multe tufe ce pareau niste buboaie pe intinsele campii. am trecut si printr-o bucata de texas, dar destul de urata si mai ales mirositoare din cauza fermelor de animale.

ps. abia asteptam sa mai mergem la munte in zona de langa Santa Fe, iar la iarna sigur mergem acolo la ski … yum-yum.

ps2. vedeti toate pozele la http://george.trace.ro/impressum/album.php?id=59

© 2005-2008 georrge.com

Get free blog up and running in minutes with Blogsome
Theme designed by Janis Joseph