geOrrge’s experiences

groaznic de lung wkndul prelungit cu ocazia thanksgivingului. nu am avut deloc senzatia de sarbatoare pe care o am de regula de craciun sau paste, mai degraba o pseudo-senzatie de sarbatoare … unfel de 1 mai, cu zile libere, lumea la gratare, strazile goale, … dar noi fara nici un program. joi, am fost invitati la masa de catre un coleg de laborator de-al ioanei, in total am fost 6 oameni din care 3 americani, 2 romani (noi) si o costa-ricana. am avut parte si de curcan, dar cum cei 3 americani erau toti vegetarieni a trebuit sa ne multumim mai mult cu verdeturi … nu ca am fi noi fani inraiti ai carnurilor.

despre mancarea traditionala ce sa va zic, umplutura pt curcan se face din ceva miez de paine si ceva mirodenii, mie nu mi-a placut deloc - dar e drept ca a fost facuta in afara curcanului, din motive vegetariene, deci probabil asta e si cauza. curcanul a fost bunicel dar nu ceva de remarcat, sosul de cranberries (ro. merisoare ?!?) bun … doar e ca dulceata . seara ne-am dres cu o plimbare prin centru sa vedem luminile de craciun plantate deja in toti copacii.

vineri lene mare, caldura afara … hai la picnic, doar is 20 de grade. am mers undeva lanca un lac pe nume Hefner unde am zacut pe patura dupa o masa in aer liber si un somn ashishderea (pt ioana). seara ar fi trebuit sa mergem prin magazine sa vedem dezastrul de dupa vinerea neagra, ziua in care mai toate magazinele baga reduceri imense in special la electronice si in care oameni sanatosi la cap se calca pe picioare pt un aragaz cu 10 dolari. nu am mai mers, de lene, asa ca am stat la un film. sambata dupa ce am mancat ceva in oras, de lene sa ne pregatim ceva, am zis ca hai totusi prin magazine si am sfarsit sa ne luam o bicicleta :p. o ochisem de cateva luni bune dar am zis ca poate cu venirea frigului mai scad si ei pretul, si tocma il scazusera. asa ca duminica am avut program de dimineata sa repun in viata vechea bicicleta, aia cu care m-am tamponat prin martie (vezi aici), si dupa-masa sa iesim la o plimbare cu bitzele. ahhh, ce fain sa simti iara briza in par in timp ce pedalezi de zor … pacat de briza puternica dinspre sud ce avea peste 20 km/h, si rafale cel putin duble. am testat o pista de biciclete construita pe malurile raului principal din oras, dragutza, dar si obositor mai ales din cauza vantului dar si a formei fizice destul de precare.

PS. pozele sunt cu diferite etape din viata floricelei ce o avem de aprope 2 luni deja. am cumparat-o cand era numai muguri si acuma e aproape uscata complet.

s-a lasat linistea si aici, e probabil din cauza toamnei si a unui chef nebun de lucru care m-a lovit de aproape o luna acuma … sa bat in lemn … cel mai interesant lucru la care am luat parte in aceasta vreme a fost un concert de muzica andina.

concertul organizat de biblioteca din oras a constat intr-o trupa de 4 ecuadorieni, frati, care pt o ora au reusit sa ne atraga atentia atat de tare de am mers si la al doilea show din aceasi zi . aveau diverse instrumente facute majoritatea de ei, instrumente ce imitau zgomote din natura, instrumente traditionale si nu numai. nu stiu daca a fost vreo piesa muzicala care sa nu-mi placa f mult, desi concertul a fost scurt si intrerupt cu prezentarea instrumentelor si explicarea modului de folosire. cel mai mult m-au uimit combinatiile ce le reuseau facand treceri atat de naturale de la sunete din natura spre muzica cu tenta tribala si apoi spre cantece din varf de munte.

ce am mai facut …. am mai fost la teatru, julius caesar de shakespeare. nu sunt fan shakespeare si asta a contat mult in inghitirea spectacolului, atmosfera si stilul de teatru au reusit insa sa mai atenueze discomfortul. sala de teatru nu aducea nici pe departe cu teatrul din cluj , mai degraba cu un teatru de vara acoperit si unpic cam prafuit. sala era in forma circulara cu tribunele pt spectatori pe 80% din circumferinta, iar in mijloc scena. in scena se intra din toate partile, actorii venind de sub tribune si intrand direct in scena din mijloc - chestie ce facea sa ai impresia ca si tu, spectatorul, esti in mijlocul actiunii. pe scurt l-as numi “surround theatre system”

ps. pozele dintre randuri sunt de la o expozitie de masini din cadrul festivalul frunzelor din Talihina (cand eram in drum spre Talimena scenic byway).

week-endul trecut am fost pe un asa zis “scenic route”, cam greu de tradus in romaneste … drum pitoresc daca vreti . acest drum de care vreau sa va vorbesc se afla in sud-estul statului Oklahoma si strabate o bucatica din Ouachita Mountains, niste muntii batrani cu inaltimea maxima de 800 si ceva de metrii. Defapt totul arata mai mult a dealuri impadurite, ceea ce face din ei un spectacol extraordinar in timpul toamnei motiv pentru care am si mers si noi.

Acest drum are 54 de mile (~87 km) si este punctat de 22 de locuri de belvedere amenajate special pt privit. cum in acest week-end s-a anuntat si varful de culoare in zona va dati seama ca a fost plin de privitori dintre care o foarte mare proportie pe motociclete, foarte interesant sa vezi cu adevarat acest cult al motocicletei. din Romania nu puteam sa-mi imaginez hoarde de motociclisti decat pe baza filmelor, caravanele ce se plimba prin Romania fiind destul de mici si rare. aici insa sunt la tot pasul, pe autostrazi, pe drumurile “judetene” sau prin centrul orasului in week-enduri.

in SUA exista o adevarata retea de scenic routes, am mai mers pe una in martie (San Juan Skyway) si cu siguranta vrem sa mai mergem pe altele. zilele trecute chiar m-am uitat la un dvd cu vreo 10 scenic routes de prin Dallas, Colorado, Utah, … care m-au lasat cu gura apa. a-ti auzit credca de podurile acoperite din Madison County, sau macar de cartea cu pricina, ei bine exista o ruta ce leaga aceste poduri, cate mai exista.