geOrrge’s experiences

la promenada pe amsterdam st.

pe strada asta stam am zis sa o iau aiurea de unul singur prin vecini deoarece radu se alesese cu o mica raceala si nu stiam daca are chef de iesit, pana la urma a iesit si el da cu alt target. am iesit practic de pe 107 st pe amsterdam (paralela cu broadway - care intre noi fie vorba traverseaza tot manhattanu’) cu gandul sa ma duc inspre sud (downtown) cat poci. si am purces la drum pe trotuarul estic ca era mai la umbra, acilea e destul usor sa-ti dai seama care sunt punctele cardinale pt ca strazile sunt pe directia lor: bulevardele mari urmaresc de regula directia nord-sud, iar cele mici est-vest. bulevardele au doua sensuri de mers, astea mici au doar unul si alterneaza (din cand in cand au si ele doua sensuri). astfel ca daca strada 107 are sens unic de la est la vest, 108-ul are sens unic de la vest la est. am observat ca sistemul este foarte eficient si traficul nu se prea congestioneaza aici. evident vbesc de zonele de locuit, ca unde sunt autostrazi sau alte minunatii e nebunie :P . deci dupa cum spuneam am luat-o pe amsterdam st, o strada destul de mare dar cu putine magazine/restaurante comparativ cu broadway-ul. am trecut pe langa cateva biserici (catolice, gospel stuff, …), chiar m-a batut ideea sa intru in una gospel da am renuntat la ideea ca sa nu dau de ceva trouble. m-am minunat cum erau 2 restaurante la care se imbulzea lumea in timp ce la restul din zona (destule) nu era nimeni - nici nu am intrebat si nici nu am aflat motivu’, parca e mai interesant asa :) . m-am intersectat cu broadway-ul pe la strada 72 apoi pe la strada 60 si ceva am intrat intr-un magazin cu carti, dvd-uri si cd-uri unde m-am holbat vo ora, am trecut si vizavi unde era alt magazin dar numa de muzica si filme unde am mai stat vreo ora creca, oricum la semafor am pierdut notiunea timpului asa ca am iesit degraba si am purces spre casa dar de data asta pe broadway. am mancat o felie de pizza la niste spanioli simpatici, m-am dotat cu un set de big red (guma cu scortisoara de la wrigleys) si ma luat-o pas pas prin multimea de oameni, vanzatori si homelessi de pe broadway. nimic special pe acilea, doar mai multe magazine, oboseala mai mare din cauza agitatiei, caldura mare si la final o ploicica cu tendinte de furtuna dar care a venit numa pe seara. am ajuns acasa cat sa fac un dus ca incepu si ploaia, iar dupa 15 minute a aparut si radu - el fusese la yankey’s stadium si prin downtown.

cu capul in nori, zgarie nori

zgarie nori vineri a trebuit sa mergem la alta locatie a firmei la care suntem. practic acilea in orice cladire intri trebuie sa te legitimezi, sa zici unde mergi, etc. ne-a luat pasapoartele ne-o facut si poza si ne-a dat un abtzibild mare sa-l lipim pe piept. pe el era numele, poza, si firma la care merem, plus etaju’ … 38. practic in lift nu simti nimica, noroc ca arata pe la ce etaje treci. sus ne-am plasat intr-o sala de conferinte mai mica si mai oldish, cu scaune tapitzate, tablouri cu barci pe pereti si o macheta de corabie destul de mare. am tras jaluzele si pana ne-am strans toti am putut face poze in liniste, de la 38 pana la 1 (acilea etajul 1 e parterul). seara de vineri am incheiat-o in queens la un restaurant romanesc unde am mancat in liniste (romaneasca, de aia cu muzica disco in urechi) niste mancare de la noi si am udat totul cu un ursus de ne-a tihnit si noua in sfarsit mancarea.

sambata am luat downtown-ul in piept si nu ne-am lasat pana nu l-am dat gata … astfel ca turnuri am colindat strazile pana in sudul manhattanului sa vedem si noi statuia libertatii, din departare macar, dupa ce ne-am holbat si unde o fo gemenii am intrat prin targ, am luat metroul pana la gara, apoi pe jos pana la empire state building … level 86 :P . ne-a luat o ora sa urcam pana sus … nuuuu, nu pe scari, da erau niste cozi la lifturi de groaza. de sus ce sa zic, mi-a placut mai mult pe turnul eiffel - era mai chalanging. ne-am dat jos si de acolo si urmarind stradutele am dat de time square pe cand se ingemana ziua cu noaptea. asa ca numa bine am vazut si noi reclamele imense de pe cladiri si tot meniul. seara abia am mai ajuns la hotel, cu picioarele aproape rupte de oboseala

© 2005-2008 georrge.com

Get free blog up and running in minutes with Blogsome
Theme designed by Janis Joseph